Round-up Graphic Cards – ediția 2025
Apărut în GRIND V, paginile 234–244.
Cititorii fideli ai site-ului LAB501 știu probabil că eu am o înclinație către retrospective, acesta fiind unul dintre modurile mele preferate de a începe unele articole și de a-mi pune gândurile în ordine în acest scop.
Cu toate acestea, de obicei am tendința de a mă lăsa dus de acest val spre sfârșitul anului, când privesc cu mândrie înapoi și văd exact câte articole am scris, sau câte produse am testat. Drept urmare, nu prea v-ați aștepta la așa ceva de la mine la finalul lunii aprilie, când scriu acest articol, pe care voi îl veți citi cel mai probabil în luna Iunie. Și totuși, deși nu au trecut nici măcar 4 luni din an până în momentul redactării acestui articol, aruncând o privire fugară asupra conținutului acestor zile observăm că eu am publicat nu mai puțin de 65 de articole în 2025 pe lab501.ro și next.lab501.ro, cu alte cuvinte ceva mai mult de un articol la două zile. Nu-i rău, nu-i așa?
Ei bine, dintre toate aceste articole, 25 au fost dedicate plăcilor video, acestea fiind de altfel unul dintre subiectele mele preferate. Mai mult decât atât, deoarece am pus la punct o nouă metodologie de testare pentru plăci video, am testat atât modelele noi, cât și modelele echivalente din generația anterioară, ceea ce înseamnă că până acum am testat nu mai puțin de 36 de plăci video folosind noua metodologie LAB501. Și chiar dacă eu voi fi plecat la Computex când voi citiți acest articol și este posibil ca până atunci să se lanseze și NVIDIA GeForce RTX 5060, articolul de față este dedicat lansării modelului NVIDIA GeForce RTX 5060 Ti, precum și modului în care arată topul plăcilor video la mijlocul lui 2025, cel puțin din punct de vedere al performanței.
Spun asta deoarece disponibilitatea și prețul încă reprezintă o problema pentru unele modele, drept urmare noi vom analiza doar aspectul tehnic în articolul de față. Iar pentru aceasta, trebuie să înțelegem ce plăci video au fost lansate în 2025, ce tehnologii aduc acestea, care este metodologia de testare LAB501 și cum arată ierarhia plăcilor video, conform metodologiei noastre de testare.
NVIDIA BLACKWELL AKA RTX5000
În 1999 Luciano Pavarotti inaugura Mandalay Bay Events Center, în primul său concert în Las Vegas după 1985. De-a lungul timpului, Mandalay Bay Events Center a fost redenumita în Michelob Ultra Arena, numeroase concerte, meciuri de box, NBA sau UFC având loc aici. Ei bine, 26 de ani mai târziu, pe 6 ianuarie 2025, mii de oameni se așezau cuminți la coadă pentru a intra în arenă, unii dintre ei așteptând și peste 2 ore.
Motivul? Cel mai important moment al CES-ului, un keynote pe care oameni din toată industria s-au strâns să îl vadă, umplând până la refuz arena cu o capacitate de 12000 de oameni. De la jurnaliști din dimeniul tech, auto sau general și până la alți expozanți, toți și- Un Monstru în Las Vegas! Pe 6 ianuarie 2025, NVIDIA a scos din cuptor noile plăci video cu arhitectură Blackwell. au ocupat cuminți locul la rând, pentru a vedea cum se scrie istoria. Pentru că de această dată, pe scenă avea să evolueze un alt fel de rock star, mai precis cel mai important CEO din industria IT în momentul de față. Desigur, Jensen Huang a fost întotdeauna o figură reprezentativă pentru industria IT, însă modul în care compania condusă de el s-a dezvoltat în ultimii ani și modul în care inteligență artificială și-a făcut loc încet, dar sigur, pe calculatoarele și telefoanele a miliarde de oameni din întreaga lume, au transformat CEO-ul NVIDIA într-un adevărat rock star, cunoscut în întreaga lume, de către oameni care poate nici măcar nu au cumpărat o placă video în viață lor. Desigur, printre miile de oameni care au participat la acest eveniment m-am numărat și eu, deși asta a însemnat că a trebuit să întrerup prematur activitatea mea preferată pe care o practic la începutul fiecărui an și anume consumul excesiv de sarmale, cozonaci și alte preparate asociate în general cu Revelionul și Crăciunul.
Dar chiar dacă asta a însemnat că am lăsat în spate salata de boeuf și ceafa de porc pe grătar și am zburat până în cealaltă parte a lumii, într-un oraș pe care nu aș putea spune că îl îndrăgesc în mod special, mai precis Las Vegas, pot spune că am avut un motiv întemeiat. Aici a fost anunțată pentru prima oara arhitectura Blackwell, precum și plăcile video care integrează această arhitectură.
Arhitectura Blackwell ne aduce nuclee Tensor din cea de-a 5-a generație, cu o performanță de 4.000 AI TOPS și suport pentru calcul FP4, optimizat pentru sarcini neurale avansate. Nuclee Ray-Tracing de generația a 4-a, care oferă 360 RT TFLOPS, sunt special concepute pentru geometrie complexă, incluzând motoare pentru decomprimarea clusterelor de triunghiuri. Procesorul de management AI permite rularea simultană a modelelor de inteligență artificială și a celor de randare, îmbunătățind astfel eficiența fluxului de lucru. Memoria GDDR7, implementată în premieră pe o placă video, vine cu o viteză de 30 Gbps, oferind o eficiență energetică dublă comparativ cu generațiile anterioare.
Arhitectura Blackwell aduce numeroase avantaje, printre care eficiența energetică sporită datorită designului Max-Q, ce optimizează consumul de energie și permite economii de până la 50% prin tehnologii precum Power Gating. De asemenea, îmbunătățirea Shader Execution Reordering (SER) contribuie la o creștere de două ori a performanței, gestionând mai eficient shaderele în sarcini complexe, alocând fiecare sarcină acolo unde îi este locul, pe nucleele Tensor sau Shader. Pentru a acomoda acest lucru, structura shaderelor (SM) a fost și ea modificată, trecând astfel de la 64 FP32 + 64 FP32 / INT32 la 128 FP32 / INT32.
La capitolul noutăți, RTX Neural Rendering marchează o revoluție în randarea grafică, utilizând inteligența artificială (AI) și nuclee Tensor pentru accelerarea și îmbunătățirea calității vizuale. Noua arhitectură Blackwell aduce „Neural Shaders”, un nou mod de programare a shaderelor folosind AI. Aceasta introduce materiale și texturi neurale capabile să se antreneze în timp real pe GPU, generând imagini de o calitate superioară în jocuri. O altă inovație importantă este „RTX Neural Radiance Cache”, o tehnologie pentru iluminare indirectă ray-traced mai eficientă, folosind rețele neuronale pentru a estima reflexiile complexe. NVIDIA a prezentat de asemenea și „RTX Neural Faces”, un sistem AI pentru generarea realistă a fețelor și animațiilor de personaje, inclusiv iluminare și expresii faciale.
În plus, tehnologia DLSS (Deep Learning Super Sampling) a ajuns acum la versiunea DLSS 4, care folosește modele de transformare și generare multi-frame pentru o creștere substanțială a performanței. Acest nou nivel de reconstrucție a imaginii permite generarea a până la 15 din 16 pixeli folosind AI, crescând dramatic framerate-ul la rezoluții 4K și peste, unde încărcarea pe GPU și memorie este foarte ridicată.
NVIDIA a prezentat totodată și „RTX Mega Geometry”, o optimizare a randării geometrice care reduce consumul de memorie și îmbunătățește performanța folosind clustere geometrice. Totodată, RTX Hair & Skin oferă un nou standard în redarea realistă a părului și pielii, cu o complexitate geometrică redusă.
AMD RDNA4 AKA RADEON RX 90X0
AMD au lansat la rândul lor o nouă arhitectură anul acesta, denumită RDNA4. Aceasta introduce cea de-a treia generație de ray accelerators, care promit dublarea performanței față de generația anterioară, fiind special concepute pentru geometrie complexă, dublând ray intersection rates și aducând îmbunătățiri substanțiale la capitolul compresie BVH, precum și path tracing. De asemenea, lucrul cu memoria a fost îmbunătățit, RDNA 4 folosind out of order memory, care permite o acționare rapidă a shaderelor, indiferent de ordinea în care a fost făcută accesarea acestora. De asemenea, avem de-a face cu îmbunătățiri substanțiale la capitolul encodare, noul dual media engine dublând capabilitățile AV1, îmbunătățiri la capitolul display (o mai bună optimizare a consumului în mod FreeSync, respectiv Radeon Image Sharpening 2), dar și cu o performanță mai ridicată în aplicații AI, RDNA 4 aducând o performanță aproape dublă per Compute Unit în calcule FP16.
AMD au lansat anul acesta și cea de-a 4-a generație FidelityFX Super Resolution, mai precis FSR 4. Așa cum știm, FSR este o tehnologie open-source dedicată upscaling-ului video, concepută pentru a crește framerate-ul și a oferi o experiență de gaming la cele mai înalte standarde.
Practic, FSR 4 aduce un nou algoritm de upscaling AI, antrenat pe plăci grafice AMD Instinct, care lucrează în tandem cu tehnologiile Frame Gen și AMD Anti Lag. Desigur, momentan nu avem de-a face cu multi frame generation, însă chiar și în acest condiții, cei de la AMD promit un spor de performanță de 2-3 ori mai mare în cazul în care activăm FSR 4 față de randarea la rezoluția nativă.
Conform declarațiilor producătorului, FSR 4 ar trebui să fie integrat deja în peste 30 de jocuri în momentul lansării, urmând ca până la finalul anului să vedem peste 70 de jocuri care folosesc această tehnologie. Printre primele titluri care aduc suport pentru FSR 4 se numără Warhammer 40000: Space Marine 2, Call Of Duty Black Ops 6, Spiderman Remastered și Horizon Forbidden West.
METODOLOGIA DE TESTARE LAB501
Când vine vorba de teste, nu am avut niciodată pretenția de a fi deținătorii adevărului absolut și nu ne face plăcere să tragem concluzii definitive, atotcuprinzătoare, sub forma de verdict suprem, irevocabil. Mai degrabă, cel puțin din punctul meu de vedere, noi punem la punct un sistem de referință, în care obținem o serie de rezultate, în urma unui proces precis și laborios de testare. Apoi vă prezentăm rezultatele, împreună cu opinia noastră, în ideea că fiecare va trage o concluzie proprie în urma lecturării articolului nostru, referitoare la nevoile și dorințele sale.
Ei bine, sistemul de referință se numește metodologie de testare și reprezintă o combinație între platforma de teste, alegerea jocurilor și a setărilor pentru testare, realizarea de măsurători fizice legate de consum, temperaturi și nivel de zgomot și modul în care toate aceste informații sunt colectate și mai apoi prezentate vouă, cititorilor.
Desigur, nu există metodologie 100% perfectă sau 100% reprezentativă pentru nevoile fiecăruia. De multe ori timpul reprezintă o limitare serioasă în momentul în care discutăm despre lansări la NDA, motiv pentru care fiecare editor alege jocurile cele mai reprezentative din punctul lui de vedere.
De aceea, întotdeauna vor exista diferențe între rezultatele obținute de redacții diferite. Unele site-uri vor utiliza cele mai populare jocuri, chiar dacă acestea nu au benchmark integrat. Noi, de exemplu, am preferat să optăm exclusiv pentru jocuri care dispun de un benchmark integrat, pentru o repetabilitate cât mai ridicată și pentru o acuratețe cât mai ridicată a rezultatelor.
Nu în ultimul rând, orice mică diferență în configurație sau setări, la capitolul hardware, sau setări în cazul jocurilor, pot avea un impact semnificativ asupra rezultatelor. Noua platformă de teste LAB501 este alcătuită dintr-un procesor AMD Ryzen 7 9800X3D, montat pe o placă de bază X870E AORUS Xtreme AI Top, împreună cu un kit de memorii GSkill TridentZ 5 Neo RGB 32GB DDR5-6000 CL28, setat DDR5 6000 28-36-36-96. La Așa cum vă povesteam, am testat 36 de plăci video utilizând metodologia de teste pentru plăci video LAB501 – 2025, incluzând modele de referință și implementări de la parteneri. Pentru articolul de față, am ales să vă prezentam rezultatele obținute de câte o implementare per model, mai precis Founders Edition sau referință, unde am avut așa ceva, respectiv o implementare a partenerilor, unde nu am avut referință. Asta înseamnă că avem de-a face cu 22 de plăci video în total, existând și două coloane pentru rezultate obținute în regim de overclocking pentru RTX 5060 Ti, respectiv RTX 5070 Ti.
Pentru RTX 5090, RTX 5080, RTX 5070,
RTX 4090, RTX 4080 SUPER, RTX 4080, RTX
4070 SUPER și RTX 4070, am testat implementările Founders Edition de la NVIDIA, în timp ce pentru AMD Radeon RX 7900 XTX și RX 7900 XT am testat implementările de referință AMD.
Am testat de asemenea modelele RTX 5070 Ti, RX 9070, RX 9070, RTX 4070 Ti SUPER, RTX 4070 Ti, RX 7900 GRE, RTX 4060 Ti și RTX 4060 în implementare GIGABYTE Gaming OC, RX 7800XT și RX 7700XT în implementare Sapphire și RTX 5060 Ti în implementare ASUS TUF Gaming. capitolul stocare am optat pentru un SSD PCI-E 5.0 Samsung 9100 Pro 2TB, pe care am instalat Windows 11 Pro, cu toate update-urile la zi. Nu în ultimul rând, am activat tehnologia Resizable BAR pentru toate plăcile grafice testate pe această platformă. Procesorul este
MODELE TESTATE
răcit de un cooler Noctua NH-D15 G2 LBC, iar platforma este alimentată de o sursă de alimentare Seasonic Prime TX-1600 Noctua Edition. Sistemul a fost testat în aer liber, cu ajutorul unei mese de teste OpenBenchtable BC1 V2, fiind conectat la un monitor MSI MPG 321URX QD-OLED.
Am testat performanța în 10 jocuri, în trei rezoluții 16:9 (3840×2160, 2560×1440 și 1920×1080), mai precis cele mai răspândite printre gameri în acest moment. În toate jocurile detaliile au fost ridicate la maxim, atâta timp cât acest lucru presupune folosirea unor setări identice pentru toate plăcile din test.
Titlurile folosite de noi pentru teste includ Counter Strike 2, Cyberpunk 2077, Metro Exodus Enhanced, Black Myth Wukong sau F1 24, că să menționez doar jumătate dintre acestea. Dacă sunteți curioși exact ce jocuri și setări am folosit, puteți consulta articolul dedicat metodologiei publicat pe LAB501.
De altfel și la capitolul rezultate avem de- face cu un simplu rezumat, datorită limitărilor fizice inerente unei publicații print. Astfel, pe site publicăm nu mai puțin de 60 de grafice per articol, un lucru aproape imposibil într-o revistă… asta dacă nu preferați ca GRIND V să fie redenumita în „almanahul cu plăci video al lui Monstru”…
Drept urmare, rezultatele în fiecare joc, rezultatele în benchmark-uri sintetice sau rezultatele în benchmark-uri dedicate productivității și inteligenței artificiale pot fi consultate în articolele publicate pe site. În articolul de față, vom publica media aritmetică a numărului de cadre
REZULTATE
pe secunde înregistrat de fiecare placă în 10 jocuri și 3 rezoluții.
În baza acestei medii, vom alege o placă video de vârf și una entry-level și apoi vom calcula sporul procentual de performanță raportându-ne la placa de referință. Mai mult decât atât, în concluziile scrise vom raporta fiecare placă nou lansată la modelul pe care îl înlocuiește. Cu alte cuvinte, multe procente, calculate diferit. Știu… e ceva bătaie de cap.
Graficul cu performanța relativă la performanța vârfului de gamă, RTX 5090, ne oferă performanța fiecărei plăci video testate raportată la cea mai puternică placă video – o ierarhie logică, dar care minimizează, desigur, diferențele dintre modelele entry-level. Motiv pentru care avem și al doilea grafic, cu performanța relativă raportată la RTX 4070.
Raportându-ne la plăcile pe care le înlocuiesc testate cu metodologia noastră de teste, RTX 5090 aduce un spor de performanță de 18% față de RTX 4090, RTX 5080 aduce un spor de performanță de 15% față de RTX 4080, RTX 5070 Ti aduce un spor de performanță de 22% față de RTX 4070 Ti, RTX 5070 aduce un spor de performanță de 18% față de RTX 4070, iar RTX 5060 Ti aduce un spor de performanță generațional tot de 18%. Asta înseamnă că strict din punct de vedere al sporului de performanță față de generația anterioară, RTX 5070 Ti câștigă detașat, fiind urmată la egalitate de RTX 5090, RTX 5070 și RTX 5060 Ti, în timp ce RTX 5080 închide clasamentul. Pe de altă parte, la fel ca și RTX 5080, RTX 5060 Ti nu reușește să întreacă modelul imediat superior din generația anterioară. RTX 5090 nu are un model superior în generația anterioară, RTX 5070 Ti reușește să întreacă 3 modele mai sus, iar RTX 5070 reușește să întreacă modelul imediat superior, adică RTX 4070 Ti. Și totuși, cu puțin overclocking facil și sigur, RTX 5060 Ti reușește să întreacă RTX 4070, ceea ce, coborât cu cel mai scăzut preț din seria RTX 5000 până acum, o face să fie foarte interesantă, poate chiar la fel de interesantă că RTX 5070 Ti.
În cazul plăcilor video AMD întâlnim o situație cu totul diferită. Astfel, RX 9070 XT oferă o performanță cu aproximativ 3 procente mai scăzută decât fostul vârf de gamă, RX 7900 XTX, însă prețul de lansare este aproape de două ori mai mic. Iar RX 9070 oferă o performanță ușor mai ridicată decât RX 7900XT (aproximativ un procent), cu un preț și un consum mai scăzute. Cu alte cuvinte, o strategie diferită față de strategia NVIDIA, dar nu mai puțin eficientă.
Nu în ultimul rând, tehnologiile de upscaling AI reprezintă cu siguranță un subiecte fierbinte în ultimii ani, NVIDIA, cu al lor DLSS deschizând calea pentru un nou mod în care imaginile afișate pe monitor sunt generate. Pentru a vă forma o imagine despre sporul de performanță pe care îl poate aduce DLSS 4 cu Multi Frame Generation, am inclus și un grafic în care am testat acest lucru în 3DMark DLSS, pentru plăcile grafice nou lansate. De altfel, comportamentul pe care îl vedeți în 3DMark se aplică și în jocurile care suportă această tehnologie (Cyberpunk 2077, Alan Wake 2) performanța crescând simțitor în momentul în care activăm DLSS, fără să avem de-a face cu pierderi evidente de calitate a imaginii.
Desigur, pe lângă performanța efectivă în jocuri, pe noi ne interesează și consumul, respectiv comportamentul termic și acustic al fiecărei soluții testate. Astfel, trebuie să vă spun de la bun început că temperaturile obținute de noi nu sunt reprezentative pentru temperaturile care pot fi atinse într-un sistem normal, în carcasă. În cazul unei carcase slab ventilate putem avea temperaturi mai mari, pe când în cazul unei carcase ventilate corespunzător putem avea temperaturi semnificativ mai mici. Scopul acestui test este determinarea caracteristicilor termice ale unei plăci în funcție de modelele cu care concurează. Astfel, pentru a măsura temperatura și turațiile ventilatoarelor am folosit GPU-Z și am înregistrat temperatura atinsă de nucleele grafice în sarcina, după rularea tuturor testelor.
Pentru a măsura nivelul de zgomot am utilizat un decibelmetru Voltcraft SL200. Acesta a fost poziționat pe un trepied la 85cm de platforma de test, deasupra cooler-ului de pe procesor. Pentru acest test am folosit cooler-ul Noctua NH-D15 G2 în mod pasiv. Datorită încărcării reduse raportate la capacitatea sa maximă, ventilatorul sursei nu se învârte în timpul acestui test.
Testele au fost realizate într-o cameră dotată cu geamuri termopan, zgomotul de fundal în această cameră fiind mai mic de 30.9dB. La fel ca și în cazul testelor de consum și de temperatură, trebuie să reținem că valorile prezentate se aplică strict sistemului de referință folosit în articolul de față.
Pentru a măsura consumul folosim două metode, mai precis un aparat pentru măsura consumului la priză, care ne arată consumul întregului sistem, respectiv Power Capture Analysis Tool (PCAT), o unealtă care ne permite să măsuram strict consumul plăcii video. Acesta este alcătuit dint-un interposer, mai precis un riser PCI-E rigid, care se montează în slot-ul PCI-E al plăcii de bază, placa video montându-se la rândul ei în interposer. Acesta măsoară practic consumul prin slot-ul PCI-E și transmite această valoare către modului PCAT efectiv, cu ajutorul unui cablu cu 4 pini.
Modului PCAT este alcătuit dintr-un PCB ranforsat, pe care sunt montați 2 conectori 12VHPWR și un conector PCI-E 8 pin pe o parte, respectiv 2 conectori 12VHPWR și un conector PCI-E 8 pin pe latura opusă, între fiecare 2 conectori opuși fiind poziționat un shunt. De la sursă trebuie să conectam 1 cablu 12VHPWR sau PCI-E 8 pin pe latura din stânga, în timp ce pe latura din dreapta putem conecta cablul corespunzător din care alimentăm placa video. Modului PCAT este de
articole cu Mai vrem Monstrule! MHz,
Dragilor, trebuie să vă spun sincer că nu îmi dau seama cum va fi perceput acest articol de către voi… spun asta deoarece articolul de față reprezintă încercarea mea de a sumariza rezultatele a aproape 4 luni de teste și 25 de articole publicate într-un mediu în care nu am nici un fel de limită de spațiu, într-un singur articol publicat în revistă... unde, evident, nu poți ocupa zeci de pagini cu un singur articol.
Drept urmare, dacă articolul este prea încărcat, sau prea greoi, eu unul nu îmi pot da seama, deoarece, din punctul meu de vedere, am omis o cantitate uriașă de informații, cum ar fi rezultatele în benchmark-uri sintetice sau în aplicații de productivitate. Am încercat să comprim informația cât mai bine, fără a omite detalii importante… Dacă am reușit sau nu, asta rămâne să îmi spuneți voi. Sau mai bine zis, să le spuneți colegilor de la GRIND – băi băieți, mai vrem articole de la nenea ăsta. Sau băi băieți, închideți nebunul ăsta undeva și aruncați cheia, că eu unul m-am săturat de MHz, tensor cores, nm și procente. Cert este că asemenea dotat cu un conector cu 4 pini, prin care primește datele legate de consumul slot-ului PCI-E de la interposer. Cu ajutorul unui micro-controller, modulul PCAT înregistrează consumul slot-ului PCI-E, respectiv consumul fiecărui rail 12VHPWR / PCI-E 8 pin individual și le afișează pe un monitor montat pe PCB, transmițând de asemenea toate datele către PC, cu ajutorul unui cablu microUSB.
În primul grafic de consum am trecut consumul la priză al fiecărei plăci video (montată pe același sistem de test), în timp ce în al doilea grafic am trecut
LA FINAL
la finalul acestui articol, sper că am reușit să vă ajut să vă formați o opinie cât mai corectă legată de ierarhia plăcilor video în prima parte a lui 2025, cel puțin a plăcilor video NVIDIA și AMD din ultimele două generații, de la RTX 4060 în sus.
Iar aici lucrurile stau destul de clar. RTX 5090 este vârful de gamă absolut, urmat de RTX 4090, vârful de gamă de anul trecut. Discutăm despre cele mai puternice, dar și cele mai scumpe și energofage plăci video testate în ultimii ani.
Următoarea placă video care merită atenția, din punctul meu de vedere, este RTX 5070 Ti, care oferă un echilibru atent studiat intre performanță, consum și preț. Practic, în momentul de față, eu unul aș alege RTX 5070 Ti în detrimentul lui RTX 5080. Fanii AMD au un concurent puternic în persoana lui RX 9070, acesta oferind de asemenea o soluție elegantă, similară ca și abordare cu RTX 5070 Ti.
Nu în ultimul rând, în segmentul entry-level, RTX 5060 Ti este o placă grafică bine echilibrată, care aduce toate noutățile specifice arhitecturii Blackwell într-o zona de preț mult mai reprezentativă pentru mulți gameri din România. Dacă valoarea maximă înregistrată de PCAT, valoarea medie (între 1000 de puncte de citire de-a lungul aceluiași test), respectiv TDP-ul declarat de producător.
Consumul este un bun indicator al eficienței unei arhitecturi, nu prin prisma valorii care ne va veni pe următoarea factură de curent, ci prin prisma puterii de calcul raportate la consum.
Pentru că există și modele care ies în evidență prin prisma eficienței, de exemplu RX 9070, RTX 5070 Ti și RTX 5060 Ti, modele care, deloc întâmplător, se remarcă de asemenea și prin raportul performanță / preț. încă folosești un GTX 1650 / RTX 2060, sau o placă grafică din seria Radeon RX 5000 / 6000, atunci RTX 5060 Ti merită cu siguranță luată în calcul. Și dacă prețul încă este prea mare pentru tine, atunci trebuie să iți spun că în momentul în care citești acest articol probabil s-au lansat deja pe piață RTX 5060 și RX 9060 XT.
Desigur, dincolo de opiniile mele, un rol extrem de important îl joacă și graficele / rezultatele testelor. Pentru că nu trebuie să mă credeți pe mine pe cuvânt – puteți analiza graficele publicate în acest articol (sau pe site) și puteți alege singuri ce placă grafică vi se potrivește mai bine. De fapt, întreaga idee a metodologiei noastre de teste este bazată pe acest concept – eu testez, riguros și atent, iar voi analizați rezultatele. Și dacă vă ajută și opinia mea, cu atât mai bine. Dacă nu, nu este nicio supărare. Personal consider că fiecare este liber să aleagă ce își dorește să facă cu banii lui – treaba mea este să mă asigur că are la dispoziție datele corecte în baza cărora să poată face o astfel de alegere.