Super Mario Bros. Wonder (Switch 2) – Review

Nostalgia Trip

2026

— Hei, Mario! Pare că Bowser nu vrea să rămână ieșit la pensie și s-a pus iar pe rele! O dăm iar tare ca în tinerețe? Noi doi? Ce zici, prietene?

— Sure! It’s-a me, Mario! You can trust me! Let’s-a go!

Patru decenii de viață, atât pentru Mario, cât și pentru mine! Și la o asemenea vârstă, trebuia sărbătorit cum trebuie! Și am făcut-o jucându-mă cel mai nou titlu din seria Super Mario Bros., mai exact, Wonder! Ooo, da, și ce minune a fost acest cadou pentru mine, să îl iau iar la plimbare pe prietenul meu din copilărie, Mario. Și e mare lucru ca un astfel de „prieten” să îți poată oferi fix aceeași distracție pe care ți-o livra în urmă cu mai bine de 25 ani.

1997

— Bogdan! Vino și mănâncă! Acum!

(peste alte 10 minute)

— Bogdan! Nu îți mai repet! Lasă jocurile și hai la masă!

— Dar, mamă, am ajuns la lumea a treia și mai am vieți, o să le pierd și o să mă ia de la zero…

Din păcate, ultima replică nu mai apucam să o livrez. Mama era un fel de Bowser, care reușea să mă pedepsească dacă nu mă supuneam. Iar păcatul cel mai mare al nenorocitelor alea de casete înapoiate pentru Terminator era că nu puteai salva progresul. Și părinții nu înțelegeau asta, așa cum nu înțeleg nici azi că nu poți să ieși dintr-un joc online când vrei tu.

Chiar și așa, imaginează-ți că, pentru mine, un puști de 11-12 ani, ceea ce realizase Nintendo în urmă cu aproape un deceniu părea ceva fantastic. În mare parte pentru că jocurile sale, disponibile pe clona Terminator 2, își ocupaseră locul printre esențele bucuriei din acea perioadă a copilăriei. Sentiment pe care îl mai simțeam când băgam câteva fise în piață, la aparatele arcade. Doar că acum, când renunțam la bătut mingea în fața blocului, tras cu cornete sau invizibile, reușeam să mă distrez copios în fața consolei post-comuniste conectate prin mufa SCART la NEI-ul din sufrageria mea! Hmmm… fericirea anilor ’90 venea prin SCART. 🙂

Iar celebra mufă video era transportorul lui Mario și al fratelui său Luigi către lumea noastră. Dintre casetele cu tancuri, Robocop, rațe împușcate, Mortal Kombat, Țestoase Ninja și altele, Super Mario Bros. se distanța de departe ca cel mai jucat dintre ele. Nu avea acțiune, nu avea vizualuri cu impact puternic, nu avea scheme complicate și, totuși, reușea să te țină aproape de controller și să-ți stârnească curiozitatea și cheful de joacă cu fiecare pas în față pe care Mario îl făcea.

Atunci eram în era dinaintea primului meu calculator.

2001

— Bogdan! Închide internetul, că nu pot suna pe bunica!

Între timp, eu: search.yahoo.com / history of Super Mario Bros. / mario.nintendo.com/history

Mic și curios, ai putea spune! Hei, dar și Mario era mic și furios! Așa că voiam să văd de unde vine toată puterea sa de a se lupta cu goombașii, koopașii sau bowserii!

Păi, de pe vremea când se antrena cu fratele său din altă mamă și mult mai păros, Donkey Kong. În 1981, pe certificatul său de naștere scria Jumpman, iar pe prima sa iubire o chema Pauline. În 1983, mustăciosul a primit vestea că va avea totuși un frățior de sânge, pe Luigi. Alături de acesta se va lupta prima dată cu niște țestoase verzi de supărare, în noul joc arcade Mario Bros., moment în care băiatul nostru primește și buletinul cu noul și ultimul său nume, Mario. Acesta a fost inspirat de cel al proprietarului clădirii unde Nintendo își ținea catrafusele în SUA și pentru a cărui chirie compania niponă devenise rău-platnică din cauza crizei din domeniul jocurilor video din ’83-’85. Nu-ți imagina că a fost un omagiu pentru acel personaj real, ci doar coincidența faptului că Segal semăna și la înfățișare, și la temperament, cu eroul din joc, el luându-se în repetate rânduri de angajații Nintendo pentru a-și recupera creanțele. Dă, bă, banii, borfașule!!!

Miyamoto, acest Highlander rămas singur după moartea celorlalți doi nemuritori, Iliescu și Chuck Norris, a decis, în pofida tuturor problemelor din industria gamingului, să creeze ceva unic pentru vremea aceea. Și, pentru că toată lumea nu se mai juca pe video, ci stătea în fața televizoarelor și se uita la un soi de Survivor asiatic, unde concurenții se întreceau pe trasee cu obstacole pline de țevi și alte elemente, lui Miyamoto i-a venit ideea să-i pună pe frații mustăcioși pe traseu.

În 1985, Mario își făcea majoratul pe consolele video, NES și Famicom, sărbătorind cu fiecare puștan, domnișoară, copil chiulangiu sau adult plictisit și supărat că nu se inventaseră încă Instagram-ul și Facebook-ul. Toți își luau manetuțele în mânuțe și făceau un sprint distractiv în Super Mario Bros. Și ghici cine era norocoasa invitată la balul de absolvire al lui Mario! Ai ghicit din prima: prințesa Peach! „Prințesa” aia blondă, îmbrăcată în roz și ofticată că Bowser, rockerul nesuferit, a furat-o cu tot cu ciupercile „magice” asupra cărora domnea liniștită, foarte liniștită…

Așa că, pe parcursul aventurii în Regatul Ciupercilor, Mario străbate opt lumi pline de pericole, ajutat de fungi care îi cresc puterile.

Lăsând glumele la o parte, Super Mario Bros. a fost a work of art pentru vremea aceea, în domeniul jocurilor video. Miyamoto și echipa sa au implementat elemente artistice și de gameplay revoluționare în comparație cu ce exista în anii ’80. Era primul platformer al cărui ecran nu era static, lumile veneau schimbate tematic, existau niveluri ascunse pe care le puteai descoperi, iar tot controlul personajului, de la sărituri la interacțiunea cu mediul înconjurător, a fost gândit și implementat tehnic impecabil. Era un joc plin de noutăți la tot pasul și, pe cât de simplu părea, pe atât de complex devenea cu fiecare avans. Jocul era atât de îndesat de surprize, încât uneori se accesau zone care nu erau menite să existe, fie erori lăsate intenționat de echipa lui Miyamoto, fie bug-uri nedescoperite până atunci de ei. Pare că Super Mario Bros. a fost primul program din istorie care halucina, mult înainte de AI. Mă rog, la câte ciuperci existau în el, măcar erau motivate închipuirile sale.

Varianta Super Mario Bros. pentru Nintendo Entertainment System s-a vândut în 40.240.000 de copii, incluzând și bundle-urile. O cifră incredibilă pentru acel sistem, dar, datorită acelei prestații, Mario și-a construit o franciză în valoare de peste 53 de miliarde de dolari din noile titluri derivate și alte peste 12 miliarde din media. Reviste de gaming și nu numai au creat adevărate ghiduri cu trucuri și strategii pentru acest joc. Așadar, Peach a pariat bine pe eroul său și stă acum într-un castel de aur, construit de instalatorul și familia sa. Doar că faima și banii îi schimbă până și pe cei mai devotați eroi. Ce-o zice prințesa dacă află că ți-ai murdărit salopeta și pentru Daisy, și pentru Rosalina?!…

2026

— Bobiță, ai vase de spălat, rufe de strâns de pe balcon și de scos cățelul afară! Lasă Switch-ul!

— Fac tot ce vrei, imediat ce îl rup pe Bowser-ul ăsta junior! Hai, Mario, hai, că soția mea nu va fi așa blândă cu noi cum e Peach a ta!

Altă epocă, același sentiment. La joc mă refer, nu la atitudinea bossy pe care o au femeile din viața noastră, indiferent că-i mamă, nevastă sau amantă.

— Da’… ce te joci?

— Super Mario Bros. Wonder – Nintendo Switch 2 Edition + Meetup in Bellabel Park.

— Ce mă?!

— Mariooo…

— Ai dat bani pe jocul ăla vechi?!

— Aaa, da, este vechi, dar se simte foarte nou în această versiune. Și, ce să vezi, avem la Revista GRIND, singura revistă de gaming din România, niște oameni faini de la CD Media, care ne-au dat o cheie de recenzie pentru jocul acesta și nu numai! Sunt un real suport pentru noi și chiar le mulțumesc pe această cale! Așa că banii pentru rochițele tale, prințesa mea, sunt în siguranță…

În pofida titlului, jocul este, în esență, același Super Mario Bros. de acum patru decenii. Se simte încă de la început ADN-ul creat de Nintendo, cea mai conservatoare companie de gaming de pe planetă. Nu înțelege greșit, o zic în modul cel mai pozitiv cu putință. Seria Super Mario Bros. a avut succes tocmai datorită rețetei neschimbate de până acum. Iar în 2023, când a existat saltul masiv la Wonder, s-au simțit cu adevărat schimbările către modernizarea titlurilor. Are cel mai rafinat gameplay și cea mai dinamică grafică dintre titlurile 2D din serie. Varianta pentru Switch 2 a adus chiar și capabilități 4K, dar și ceva conținut nou datorită expansion-ului Bellabel Park, alte insigne și două personaje noi jucabile, printre care și gagicuța aia de Rosalina.

Unii ar zice că sunt nedrept și compar cu titlul original și că ar trebui să o fac cu cel imediat anterior, New Super Mario Bros. U. Dar, ce să vezi, NSMBU, așa cum e alintat de comunitatea Nintendo, lansat în 2012, are un stil mult mai tradițional din toate punctele de vedere. După părerea mea, variațiile au fost cât de cât minimale între titluri și au reflectat, cu fiecare generație de Super Mario Bros., avansul tehnologic din perioada lansării lor. Dar majoritatea au rămas cu aceeași poveste și orientate către jucătorul hardcore, cel educat de Nintendo, de la bun început, să fie mai competitiv, mai strategic și mai de cursă lungă.

Lumea 1 (dificultatea)

Într-adevăr, cele două iterații de SMBW, sâc, că pot și eu să prescurtez, nu au trasee foarte lungi și pot părea prea scurte și prea ușoare pentru jucătorii specificați anterior. Dar Super Mario Bros. a fost mereu gândit pentru toate generațiile. Echipa inițială condusă de Miyamoto a pus special o ciupercă printre primele blocuri de cărămizi și a făcut-o să se lovească de o țeavă pentru a se întoarce la tine și a te face să înțelegi importanța ei. Acest déjà-vu îl avem și în startul jocului cel mai recent. Chiar Nintendo marketează pe pagina jocului că este „great for beginners”, punând la dispoziție personaje precum Yoshi și Nabbit, care nu iau damage, iar pentru varianta de Switch 2 există modul Assist, în care nu ai cum să crăpi. De fapt, dificultatea jocului nu stă în a evita să dai ortul popii, asta pentru că, pe lângă sutele de bănuți colectați, poți să-ți cumperi liniștit și alte zeci de vieți de la magazin. Dar unde dai de greu este să găsești misterioasele Wonder Flowers, pentru a putea strânge numărul necesar deblocării nivelurilor. Dezvăluirea unei astfel de flori transformă traseul într-un câmp magic și totul ia viteză, țevile prind viață, iar drumul spre final se scurtează. Mi-a adus aminte de descoperirea lumilor secrete din primul joc.

Lumea 2 (povestea)

Care e faza cu florile astea magice? Păi, Mario și gașca sa de 13 prieteni au decis să mai lase ciupercile și să o dea pe panseluțe! Au zis că efectul e mai puternic… Iar marele honcho este un tip pe nume Prințul Florian, în al cărui teritoriu a îndrăznit să calce Bowser. Cu tupeu de Medellín, țestoasa transformă castelul și toate cetățile prințului în fortărețe proprii. Mario, deranjat că îi strică afacerea prietenului său, cheamă toată gașca pentru a elibera cele șase lumi din Regatul Florilor. Păi de unde mai rupe și el niște lăcrămioare să dea la prințese?! Noutatea pe care Bellabel Park o aduce poveștii este că Koopalingii au furat clopoțeii de la lăstarul magic din Parcul Lăcrămioarelor și îi vei avea și pe aceștia de recuperat.

Lumea 3 (inamicii)

Mario se întâlnește pe parcursul călătoriei cu vechi cunoștințe de prin cartier, cum ar fi goomba, Koopa Troopa, plantele Piranha sau torpilele negre. Pe aceștia băiatul nostru îi cunoaște deja și nu mai reprezintă de mult provocări reale. Mario uită însă că nu e pe teritoriul prințesei sale și dă piept cu alții mai tupeiști. Hoppycat-urile sunt cele mai enervante, sar când sari tu. Bulrush par tăurași, dar sunt ușor de gestionat. Maw-Maw sunt niște creaturi adorabile și ele, dar nu știu să pună mâna la gură când cască și riști să te înghită. Și, pe lângă alți doritori să te ușureze de vieți, i-am mai remarcat pe Mumsie, niște mumii înalte din care poți face suluri de hârtie igienică pentru a vinde la tot orașul. Bineînțeles, se dă piept frecvent cu Bowser Jr. și, ulterior, cu Bowser senior.

Lumea 4 (puterile)

Pe partea de ași în mânecă, sau, mai bine zis, în cazul lui Mario, de scule în uniforma sa de instalator, îi vin la mână câteva unelte speciale sub formă de insigne sau puteri culese de pe parcurs. Insignele le dobândești după parcurgerea anumitor trasee sau le poți cumpăra de la magazinele Poplin. Ele sunt 26 la număr și sunt un fel de pasive care îți dau abilități precum sărituri mai înalte, puteri speciale de început, înot ca delfinul, pălărie pe post de parașută, protecție la căzăturile fatale și multe altele.

Apoi, pe traseu, pe lângă abilitățile de a crește și de a arunca cu foc, mai poți să devii un elefant, cu o trompă puternică și cu ajutorul căreia stropești în jurul tău de cresc floricele. Mai poți mânca o floare ce te va învăța cum să faci baloane de săpun atât de puternice, că pot prinde inamicii sau pe care poți sări pentru a ajunge mai sus. Cea mai interesantă mi se pare forma de burghiu, care îți permite să te îngropi în pământ sau chiar în tavan și să treci nestingherit pe sub sau pe deasupra oricăror obstacole. Varianta Super Mario Bros. Wonder – Nintendo Switch 2 Edition + Meetup in Bellabel Park aduce și o putere nouă, ce te face o floricică de băiat de îți schimbă mersul în țopăit și îți permite să ataci cu flori inamicii de deasupra.

Eu am impresia că Mario habar nu are de instalații sanitare, că nu l-am văzut niciodată să folosească o cheie fixă pentru a regla falca unui Koopaling…

Lumea 5 (co-op)

O parte esențială din ADN-ul jocurilor cu Mario o reprezintă componenta de multiplayer, care, în acest titlu, poate fi jucată în mod co-op local alături de până la alți trei prieteni sau cu mai mulți în modul online. Bellabel Park are două zone de activități dedicate doar acestor moduri. Din păcate, singur nu le poți încerca.

Totuși, partea asta de jucat împreună mi se pare atuul esențial al jocurilor Nintendo. Sunt singurii care oferă atât jocuri, cât și consola pe care să o faci. Iar Joy-Con-urile alea detașabile sunt mană cerească.

— Nevastă! Vrei să facem un quickie? Hei, îmbrăcate, uite, ia aici manetuța și ajută-mă să trec repede și eu nivelul acesta!

Cu ajutorul partenerilor poți să cari sau să fii cărat, poți să primești power-up-uri cadou sau poți fi chiar reînviat.

(2028)

— Tati, mă ajuți și pe mine să trec de Bowser?

— Sigur că da, prințesa mea de 5 ani! Eu vreau să fiu Mario, tu?

— Peach, tati!

— Bine! Intră în joc!

Nintendo Switch 1 sau 2 sunt consolele cele mai apropiate de cele pe care mi-am petrecut eu copilăria. Detașezi Joy-Con-urile, rezemi consola sau o conectezi la TV și gata, te poți juca cu prietenii și familia oricând, fără dureri de cap, zeci de titluri dedicate multiplayer-ului local. Mi-am cumpărat Nintendo Switch 2 pentru a putea să-i dau șansa fetiței mele să aibă cum și ce să se joace când va mai crește puțin. Sigur, Mario va deveni ușor unul dintre personajele favorite ale micuței mele.

Wonder este un start bun pentru cei care vor să intre în lumea fantastică a lui Mario și să priceapă de ce jocurile Nintendo sunt atât de ușor de iubit.

Super Mario Bros. Wonder – Nintendo Switch 2 Edition + Meetup in Bellabel Park trebuie să existe musai în galeria jocurilor must-have a oricărui deținător de Switch 2, alături de cele mai recente versiuni de Mario Kart, Pokémon sau The Legend of Zelda.

La 40 de ani de la primul Super Mario Bros., legenda continuă cu succes în 2D. Este un titlu distractiv, cu o grafică modernă, executat impecabil din punct de vedere al gameplay-ului și construit să se potrivească tuturor.

Nota finală? Voiam să fac pe interesantul și să ofer 9,9, motivând că 10 curat dau doar jocurilor care inovează cu ceva, iar, în acest caz, inovația a venit deja în anii ’80. Titlul din zilele noastre doar actualizează mecanici și vizualuri. Dar știi ce?! Nu-s ipocrit ca lectorii aceia care spun că nota maximă este dedicată doar profesorului.

Mulțumim C.D. Media pentru codul de recenzie și oportunitatea de a juca Super Mario Bros. Wonder – Nintendo Switch 2 Edition + Meetup in Bellabel Park.

▶ Pornește video (YouTube)Deschide pe YouTube

Jucat pe: Nintendo Switch 2
Lansare: 26 martie 2026
Developer:  Nintendo EPD
Publisher: CD Media S.E. (România), Nintendo (Global)

Super Mario Bros. Wonder – Nintendo Switch 2 Edition + Meetup in Bellabel Park și-a făcut bine temele și a răspuns cu brio fiecărui exercițiu. Așadar, poftim un 10! Îl meriți pentru că oferi o perspectivă proaspătă asupra unei serii legendare fără să pierzi o secundă din bucuria pe care mi-ai oferit-o în prețioasa mea copilărie!

✅ Distractiv;
✅ Varietate largă de activități multiplayer;
✅ Grafică foarte atrăgătoare și modernă pentru un platformer 2D;
✅ Rezoluție 4K pentru varianta de Switch 2;
✅ Atmosfera;

❌ Mario nu se mai pupă cu prințesa la final, că-l salvează pe prinț!
❌ Un titlu prea lung pentru un joc cam scurt!