Dead Space Remake
Apărut în GRIND IV, paginile 170–175.
DOSBOI'S_RECORDING 01
Suntem programați biologic să recunoaștem anormalul ascuns. Să reacționăm cu suspiciune atunci când ne confruntăm cu ceva nemaivăzut, dar care pare familiar. O senzație de apăsare interioară, fizică, animalică, primordială, izvorâtă din creierul reptilian. Nimic nu este mai înspăimântător decât omenescul care nu este uman. Ființă vie ce nu se simte în viață, deși încearcă din răsputeri să te convingă contrariul. Vampiri, nemorți de toate felurile, creatura din The Thing, skin-walkers, clasicul Doppelgänger – ficțiunea horror este plină de exemple.
Însă atunci când tocmai schimbarea devine sursa groazei, când grotescul și frica se împreunează prin transformare și devin un întreg deloc ocult, ba dimpotrivă extrem de agresiv și vizibil, dimensiunea repulsiei față de acest nenormal crește exponențial. Dincolo de dezgustul pentru anatomia pervertită, pentru cadavericul animat, se ascunde oroarea confruntării cu cineva care până acum o oră era colegul de muncă – ori persoana iubită, fratele, sora, mama – iar acum este o creatură contorsionată, putrezită și înfometată, ce aleargă spre tine. Acesta este teribilul din Dead Space, ridicat la nivel de artă horror.
HELP!
Prima schimbare
Originalul Dead Space, lansat în 2008, rămâne și acum unul dintre jocurile mele preferate. Îmi amintesc cu nostalgie revista TGM în care am citit prima dată un preview. Eram fascinat de capturile de ecran, de costumul lui Isaac și felul în care înlocuia HUD-ul tradițional, de direcția artistică ultra-futuristă ce se observa în arme și în decorul navei USG Ishimura. Articolul era în italiană, dar reușeam să înțeleg cam 80% din text fără probleme – și ceea ce înțelegeam mă fascina. Comparațiile cu Resident Evil, dacă îmi aduc bine aminte, erau deja prezente în preview-ul TGM, dintr-o perspectivă pozitivă și optimistă. Italienii sunt mari fani ai jocurilor japoneze, iar francize ca Final Fantasy, Silent Hill sau Resident Evil sunt ținute la loc de cinste în cultura lor gameristică. Sincer să fiu, ignorantul de mine nu știa pe atunci mare lucru despre aceste titluri, fiindcă eram un om cu acces limitat la internet, dar textul din revistă lovea în mine ca surdul în clopot.
De ce? Pentru că știam totuși un lucru: Dead Space era body horror science-fiction. Fuziunea dintre Aliens și The Thing așezată peste Event Horizon și Solaris. Filme pe care le urmăream cu mama pe VHS și ne distram la efectele practice, căci de la ea am dobândit pasiunea pentru această nișă. După o vreme, care atunci părea eternă, nu-mi aduc aminte exact dacă prin 2008 sau 2009, o copie piratată de Dead Space ateriza pe calculatorul meu. Mi se pare inutil să vă povestesc în 2024 ce și cum făcea bine capodopera Visceral. Mai bine îl jucați singuri, fiindcă se găsește inclusiv pe GOG.com și merge pe orice de la un 8800GT în sus. Make your own opinions whole again, cum ar șopti suav Markerul și aruncați o privire peste materialul video publicat pe Return of the DOSboi.
Visceral
Pe de altă parte, simt nevoia să discut în acest articol succesul remake-ului lansat anul trecut. Nu sunt un mare fan al industriei post-creative, dar uneori o mai nimeresc și ăștia. Deși prefer să joc originalele așa cum au ieșit pe „poarta fabricii,” există o mulțime de jocuri care au nevoie de un refresh - măcar la nivel tehnic. Dead Space? Nu prea, sincer să fiu. Adică, versiunea din 2008 merge fără probleme pe sistemele de operare moderne, arată și acum bine, se simte precisă și închegată. Ce nevoie era de un remake? M-am scărpinat puțin în creștet când am auzit la ce lucrează Electronic Arts prin studioul Motive.
Că pe ăia de la Visceral au avut grijă să îi frăgezească bine înainte să le mai foreze o gaură, după care i-au trimis în Morga Rușinii, lângă Westwood, Mythic, Bullfrog, Origin, Danger Close, Phenomic, Black Box și Pandemic. Probabil tot acolo o să ajungă și Motive, chiar dacă au reușit să facă din Dead Space 2008 un Dead Space demn de 2023. Numai că overlorzii de la EA au considerat că vânzările au fost sub așteptări. Drum bun, Motive, vezi că ți-au lăsat ăștia banii de taxi pe noptieră!
Surprinzător, răspunsul la dilema mea a venit neforțat. Remake-ul Dead Space este un joc excelent. Indiferent ce se întâmplă în spatele ușilor corporației, cine pe cine iubește cu forța, Ishimura este mai înspăimântătoare ca niciodată, iar necromorfii mai groaznici decât credeam că este posibil. Toate elementele meseriașe din original au fost rafinate în remake, lucru care nu-i ușor de făcut când materialul sursă este deja format și stabilizat. Mă refer aici la ceva ce trece peste gameplay, grafică și sunet: atmosfera. Or, din acest punct de vedere, DS23 reușește imposibilul – să te facă iarăși la fel de entuziasmat și înfricoșat ca la prima prăbușire în hangarul navei-fantomă, de parcă este întâia oară când auzi de Dead Space și nu ai habar ce urmează.
RANCID MO0N
Cineva spunea într-un comentariu publicat pe canalul meu YouTube că DS23 este ce vedeai cu ochii minții în 2008, după răsfățul grafic oferit de Crysis. Știți bine că eu număr anii începând cu 2007, momentul când jocurile video au atins apogeul. Or Dead Space ateriza din adâncurile spațiului în aceeași fereastră de timp. Ceva extraordinar se întâmpla în perioada respectivă, un avânt creativ susținut financiar de marile studiouri și de publisheri. De această dată, nostalgia poate fi argumentată cu date încă disponibile pe internet – recenzii, vânzări, aprecieri de la public. Nu urlă un moș la nori în acest text, căci dacă mă gândesc la prezent, îmi vine în cap mema aia cu omulețul care mișcă cu bățul industria moartă și îi spune “Hai, fă ceva original!”
Adică exact ce încearcă DS23 să reproducă. Senzația că Dead Space abia acum se lansează. Că ceea ce joci pe PC, PS5 sau Xbox este ce îți doreai de fapt să fi jucat acum 16 ani. Argății de la Motive au înțeles exact misiunea și au executat operațiunea ca la carte. Să vă spun mai întâi ce n-au făcut: 1. Nu au umblat la identitatea personajelor, orice ar mai însemna asta în prezent. 2. Campania a rămas în proporție de 90% identică, inclusiv cele mai intense momente. 3. Direcția artistică originală a fost păstrată până la cel mai mic detaliu, vizual și auditiv. Pe de altă parte, se pare că dezvoltatorii au priceput exact ce trebuie să includă un remake pentru a conserva farmecul original și pentru a proteja moștenirea francizei. În primul rând s-au ocupat de partea tehnică și au trecut jocul de pe engine-ul proprietar pe Frostbite. Acest lucru a permis câteva modificări extraordinare în level design și în esența gameplay-ului.
Isaac este considerabil mai mobil, în special în mediul zero G, unde poate zbura liber, iar necromorfii sunt cărnoși în adevăratul sens al cuvântului. Loviturile de plasma cutter secționează acum în carne simulată, cu tendoane, ligamente, articulații, grăsime, piele, tot pachetul juicy. Pe scurt, mobilitate și realism. Împreună fac acțiunea mai fluidă și se integrează în noua structură a navei Ishimura, care permite traversarea ei fără ecrane de încărcare. Toată hardughia este acum un singur nivel uriaș ce trebuie explorat din colț în colț, iar asta se traduce prin imersiunea totală în atmosfera de groază.
Faptul că Isaac este acum un erou cu voce poate fi o decizie discutabilă, dar le-a ieșit atât de bine, încât până și cei mai ferventi susținători ai protagonistului mut au rămas fără cuvinte. Nu prea ai ce critica în DS23 la capitolul audio, fiindcă sună excelent inclusiv pe consolă. Dacă o dădeau în bară, aș fi avut multe de criticat. Muzica și sunetele ambientale sunt fundamentale într-un joc horror – mai ales unul claustrofobic și cu un mediu înconjurător sintetic, angular. Oh, da, DS23 îți gâdilă urechile cu o ulnă transformată în spadă osoasă ca nimic altceva!
ÎN SPAȚIU NU TE AUDE NIMENI STRIGÂND DUPĂ MAI MULT...
Dead Space 2023 este un întreg mai valoros decât suma părților. Un remake definitiv, complet, nostalgic, loial originalului și cinstit cu jucătorii. Unul dintre puținele care se adresează atât fanilor old skool, cât și celor knu skool (simțeam nevoia să introduc o referință la cultura skate/BMX din 2008, de dragul altor vremuri). Dacă nu ați jucat vreodată clasicul Dead Space, încep să cred că mai bine ați începe cu DS23. În final, voi decideți dacă am sau nu dreptate. Păcat că nu o să vă audă nimeni, fiindcă ce se întâmplă în spațiu rămâne în spațiu…