Indika

Apărut în GRIND IV, paginile 66–69.

JUCAT PE PC · LANSARE 02 MAI 2024 · PUB 11 BIT STUDIO · DEV ODD METER · DISPONIBIL PE PS5, XBOX SERIES S/X, PC

ASK AND YOU SHALL BE DECEIVED

Vă propun o mică incursiune către copilărie și gândiți-vă la introducerea de la Fetițele Powerpuff de pe Cartoon Network (don’t ask, trust the process!). Îl avem în prim plan pe profesorul Utonium, care amestecă într-un vas toate gredientele pentru fetițele perfecte. Dulce, acrișor și ceva fermecător. Din greșeală, profesorul scapă elementul X în compoziție. Așa apar trei fetițe cu super puteri, care își dedică viața luptei împotriva forțelor răului.

Acum imaginați-vă că sunteți în rolul profesorului. Aveți o adolescentă, un context de secol XIX din Rusia și o călătorie de autocunoaștere. Până aici, sună ca o poveste cât se poate de inocentă. Doar că se adaugă din belșug o voce demonică, un prizonier fugitiv, care caută un artefact sacru care să-i vindece brațul, și rigiditatea ortodoxismului rusesc. Rezultatul este Indika, un third person presărat cu puzzles și mini jocuri, care are ca protagonistă o tânără călugăriță. O combinație neconvențională de realism, cu secțiuni de jocuri retro, inspirate din Super Mario, Frogger și Pac-Man, care inițial adaugă un sentiment de confuzie, dar te îndeamnă spre contemplare.

Așa grăit-a NECURATUL

Un sunet difuz de cântare liturgică, o fetiță pixelată care pare să cadă în gol și bănuți aurii pe care trebuie să-i aduni. După ce colectezi ultimul bănuț supradimensionat, te trezești. Realitatea e cu totul alta, iar Indika e luată pe sus de o stareță supărată. Asta pentru că tânăra a îndrăznit să perturbe atmosfera solemnă din naosul bisericii. Degeaba își cere iertare biata fată, că e gonită în frig, cu pretextul că trebuie să livreze un coș de legume unei alte măicuțe.

O voce masculină, cu un ton ușor sarcastic, joacă rolul de narator. Aflăm că destinul a pregătit ceva special pentru eroina noastră. Și înăuntrul meu, chiar îmi doresc ceva mai mult pentru ea.

Din primele minute, îți dai seama că existența Indikăi e de departe una fericită. Surorile din biserică nici nu vor să-și întoarcă privirea asupra ei, darămite să schimbe două vorbe. Iar vocea din cap nu-i dă pace, deși încearcă cu toată puterea lăuntrică să ignore tentația păcatului și să se căiască.

Primește de la maici o misiune importantă, lucru care și pe Indika o surprinde. Trebuie să ajungă la mânăstirea Danilov cu o scrisoare adresată părintelui Herman. Abia își stăpânește curiozitatea să afle conținutul corespondenței, dar pornește la drum în speranța că după ce va înfăptui ce i s-a zis, va primi înțelegere și acceptare de la comunitatea care s-a descotorosit de ea ca de-o măsea stricată.

Cum nicio călătorie inițiatică nu e lipsită de evenimente neprevăzute, pe drum îl întâlnește pe Ilya. Un rusnac tipic, scăpat din temniță, care duhnește a hoit de la brațul adăpostit în haină, vizibil afectat de cangrenă. În spiritul credinței față de care slujește, călugărița se oferă ca orice bun samaritean să îl ajute. Pe măsură ce timpul trece, e evident că la mijloc sunt alte motive mai puțin ortodoxe care o motivează să-i fie companion.

Precum Hellblade, Indika este un joc în care componenta cea mai importantă este narațiunea. În cele aproximativ șase ore de gameplay, îți controlezi personajul prin curțile mânăstirilor și plaiurile înghețate, treci printr-o fabrică de pește care te face să te simți ca și cum parcurgi o scenă din Iona de Marin Sorescu. Ca mai apoi, să ajungi în Spasov, după ceva puzzles și

Festina LENTE

Explorarea e ceva mai greoaie față de cum te-ai aștepta. Nu este mare diferență între mers normal și sprint, unele obiective sunt acțiuni banale din viața cotidiană, cum ar fi să iei apă de la fântână, să muți conserve de pește sau pur și simplu să te așezi pe bancă pentru un răgaz.

Cea mai interesantă mecanică e atunci când demonul din mintea Indikăi o ia razna și începe să spună pe șleau cele mai adânci secrete ale acesteia. Ba că detestă prezența maicilor anoste și bătrâne de la biserică, recitarea infernală a psalmurilor de mii de ori până când deja își pierd orice însemnătate sau dorința de a-și satisface curiozitățile carnale față de Ilya. Cerurile iau foc și se despică, iar drumul devine inaccesibil. Ca să poți merge mai departe, doar rugăciunea te poate salva și aduce pe platforma cea bună. secvențe din trecutul fetei, sub forma artei pixelate. Aceste momente de intermission sunt cheia pentru a înțelege copilăria Indikăi, modul cum se raportează la bărbații din viața ei și motivul existenței demonului interior, de care nu poate scăpa. În plus, lucrurile pe care le descoperi, de la icoane, manuscrise sau aprinderea candelelor, Aceste metode de a face jocul să pară repetitiv, uneori chiar enervant, poate avea scopul de a ilustra răzvrătirea Indikăi față de situația în care se află. Nu a fost decizia ei să ajungă într-un stabiliment monahal, toate alegerile ei au fost predefinite, nefiind liberă niciodată în adevăratul sens al cuvântului. Oricât s-ar zbate să facă lucrurile așa cum societatea consideră că e bine, ajunge într-o situație și mai nefastă decât la început. Așa că de ce să nu dea frâu liber gândurilor o dată pentru totdeauna?

Categoric, Indika este un joc video de nișă. Unii îl vor considera o prostie, alții îl vor trece prin câteva serii de interpretări ca să dea sens tuturor scenelor prezentate printr-un unghi de filmare avangardist. Personal, recomand să-l încercați măcar ca pe o experiență inedită de gaming de la un studio indie, care prin suma tuturor mecanicilor de gameplay combinate mi-a dat o senzație pe care nu o s-o uit prea curând.

generează câte un bănuț auriu pixelat, care se convertește în puncte. Când atingi un anumit număr de puncte, se afișează un skill tree și poți să-ți upgradezi abilitățile. Jocul mă îndeamnă de la început să nu îmi pierd timpul cu asta, pentru că nu au nicio relevanță. Oare asta să fie referință la toate sacrificiile inutile în numele religiei?